Cizma

Cizma este amplasată în Cercemaggiore (CB) - Italia

„Cizma” este amplasată în Cercemaggiore (CB) – Italia și are o istorie proprie.
Lucrarea a fost realizată în 2003 de Ştefan Călărăşanu. A fost pentru prima dată expusă într-un loc public în Piața Unirii din Timișoara. Într-o noapte, la câteva luni după ce a fost expusă, vandalii au aruncat-o la pământ. Cizma s-a rupt în trei bucăți, iar Ştefan Călărăşanu foarte întristat a fost dus-o la atelierul său din Timişoara cu intenţia de a o repara. Ani de zile nu a făcut însă nimic, poate din cauză că durererea că munca sa a fost jignită de ignoranța unora a fost mai puternică decât dorința de a o readuce la viață. Într-o zi, Gianluca Testa a văzut lucrarea întinsă și înconjurată de buruieni și i-a trecut prin cap să o cumpere și să i-o dăruiască tatălui său, dr. Vinicio Testa, care astăzi se odihneşte în cimitirul Cercemaggiore. Totul cu condiţia ca Ştefan Călărăşanu să repare opera de artă punând în evidenţă semnele violenţelor pe care le suferise. Și așa a fost. După multe vicisitudini, opera de artă a fost transportată la Cercemaggiore și amplasată pe o proprietate a familiei Testa. Cu toate acestea, lucrarea nu a fost foarte vizibilă, așa că primarul din Cercemaggiore, inspectorul Gino Mascia Donnino, a luat-o în seamă și a cerut Consiliului Local să voteze rezoluția de amplasare a lucrării pe locul unde se află astăzi.

Aparține creativității și imaginației artistului Ştefan Călărăşanu

Cizma aparține creativității și imaginației artistului Ştefan Călărăşanu, care a gravat pe ea câteva „cuvinte” care fac parte din vocabularul său foarte particular. Semnele sale reprezintă vocea interioară a artistului și fac parte integrantă din calea vieții. Ea reprezintă calea parcursă și cea care urmează. Există și alte „Cizme” în colecția artistică a sculptorului, unele din lemn cu inserții în bronz, altele în lemn cu semne roşii şi altele desenate. Toate, precum clopotele şi alte simboluri, sunt rezultatul creativităţii şi imaginaţiei nemoderate a lui Ştefan Călărăşanu.

Ştefan Călărăşanu s-a stins în 2 decembrie 2013, la vârsta de 66 de ani

Născut la 9 martie 1947 la Turnu Severin, a fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici (UAP) din România. În 1998 a câștigat Premiul Național «George Apostu», iar în 2004 a fost distins cu Premiul pentru Sculptură UAP. Este autorul unor lucrări monumentale prezente în diverse orașe ale României, precum Clopotul Libertății și Compoziția la Timișoara, Mucenic și Iisus Hristos la Lugoj, Monumentul deținuților politici la Turnu Severin, Clopotul de piatră la Reșița, dar și Crucea în Cehia.

Ştefan Călărăşanu şi-a lăsat amprenta şi în Italia.

În septembrie 2012 a petrecut trei săptămâni la Menfi, în provincia Agrigento. În această perioadă a sculptat un clopot de marmură pe care, împreună cu prietenul său Gianluca Testa, l-a dăruit comunității. Lucrarea este expusă în piața centrală a orașului din 15 ianuarie 2013, dată la care au fost marcați patruzeci și cinci de ani de la cutremurul din 1968 din Valea Belice. Pe lângă lucrul la clopotul său de marmură, Călărăşanu a început să producă o serie importantă de desene înregistrând impresiile şederii sale la Menfi.

El a folosit multe dintre aceste desene ca simbol al prieteniei și al considerației, precum și al aprecierii pentru atenția primită de la locuitorii orașului și a donat câteva bărbaților și femeilor care l-au primit cu căldură.